Interviu VIP magazin cu dr. Aureliu Bătrânac: "Cu mâna pe inimă"

Interviu VIP magazin cu dr. Aureliu Bătrânac: "Cu mâna pe inimă"

31 December, 2011

Chirurgul cardiovascular Aureliu Batrînac, doctor în medicină, conferenţiar, a contribuit la salvarea a mii de vieţi omeneşti, din care peste 1000 de intervenţii chirurgicale pe cord le-a executat personal. 

A lucrat la clinici specializate la Moscova, în Germania, Italia şi Croaţia, dar a revenit acasă de fiecare dată, aplicând noile cunoştinţe şi abilităţi întru salvarea inimilor concetăţenilor noştri, oferind speranţe pacienţilor şi familiilor lor. Astăzi, pacienţii care au nevoie de el îl pot găsi la Chişinău, la Spitalul Internaţional Medpark. 

Dle Batrînac, ce înseamnă „inima” în interpretarea unui cardio-chirurg?

În sens medical, inima este o pompă care alimentează cu sânge toate organele. Inima bate în acest scop în medie de peste 115 mii de ori pe zi, ea încetineşte sau accelerează atunci când nu-i dăm energie suficientă sau când o suprasolicităm. Inima este deopotrivă un mister – cu inima iubim, cu inima suferim, cu inima gândim… Inima este un aparat care, în condiţii reale, încă nu a fost inventat – aparat ce poate să lucreze cu o asemenea productivitate, poate simţi şi iubi.

Explicaţi-ne, vă rog, care boli ale inimii necesită o intervenţie chirurgicală? 

Practic toate patologiile cardiace, la o anumită etapă, pot fi tratate prin metoda chirurgicală. Momentul, când tratamentul conservativ nu mai este eficient variază de la o patologie la alta şi este individual pentru fiecare pacient. În practică se disting patologii sau defecte ale inimii înnăscute şi dobândite. 

În Moldova este foarte răspândită boala reumatismală, cauzată de infecţiile sau răcelile netratate la timp. Infecţia, pătrunzând în sânge, se aşază pe valvele cardiace, provocând modificarea lor. În acest caz este nevoie de o reparaţie a afectării de valvă sau chiar înlocuirea ei. Cardiopatia ischemică înseamnă formarea unor blocaje înăuntrul arterelor, care împiedică alimentarea cu sânge. Arterele se îngustează, sângele nu mai circulă normal prin ele, apar dureri de inimă, iar în cazuri avansate se dezvoltă infarctul de miocard. Printre factorii cauzali se numără colesterolul înalt, stilul sedentar de viaţă şi alimentaţia incorectă, obezitatea, diabetul zaharat, fumatul şi consumul excesiv de alcool. 

Patologiile aortei pot fi genetice (un defect în construcţia peretelui vasului) şi dobândite. Dilatarea ei duce la anevrisme de aortă sau chiar rupturi. Aceste patologii pot fi cauzate de sindromul Marfan, de tensiunea arterială înaltă netratată mult timp. Infecţiile intracardiace, numite şi endocardita infecţioasă, apar atunci când infecţiile pătrund în sânge, se depozitează pe valvele cardiace şi distrug ţesuturile vii. Tumorile intracardiace pot fi benigne şi maligne. Pacienţii diagnosticaţi cu asemenea patologii ar trebui să se adreseze cardio-chirurgului fără întârziere pentru a stabili „momentul” oportun al tratamentului chirurgical, or amânarea deciziei sporeşte riscul de viaţă şi riscul intervenţiei chirurgicale. Este important de conştientizat că atunci când inima este bolnavă, suferă toate organele. 

Ce să facem pentru a evita apariţia şi dezvoltarea acestor boli?

În primul rând trebuie să cultivăm cultura şi responsabilitatea oamenilor pentru propria sănătate.Pentru evitarea patologiilor cardiace înnăscute, viitoarele mămici trebuie să consulte un medic specialist imediat ce apare o infecţie şi să nu ia niciun fel de medicament fără prescripţia specialistului.

Apariţia patologiilor dobândite poate fi prevenită printr-un mod sănătos de viaţă, o alimentaţie ce conţine grăsimi de origine vegetală. Bucătăria noastră tradiţională conţine multe grăsimi de provenienţă animală şi acestea trebuiesc înlocuite. În loc de lactate, unt şi margarină ar fi bine să consumăm mai multe nuci, migdale. Sedentarismul tot este o problemă. Trebuie să avem un regim activ de viaţă pentru a arde caloriile excesive, pe care le acumulăm prin alimentaţia incorectă. Stresul, emoţiile negative trebuie eliminate la sala de forţă, la bazin sau audiind o muzică relaxantă. De asemenea, trebuie să vă adresaţi la medic imediat ce apar primele simptome şi să nu lăsaţi ca boala să avanseze. 

Aţi avut ocazia să lucraţi în mai multe clinici europene. Ce diferenţă este între ce aţi văzut acolo şi ce avem în Moldova? 

Diferenţe vizibile am remarcat la medici, pacienţi, precum şi în organizarea şi managementul sistemului şi instituţiei medicale. Spiritul de echipă, profesionalismul autentic şi disciplina ireproşabilă m-au impresionat în clinicile din Hanovra şi Braunschweig, Moscova, Novara, Milano, Zagreb. Munca medicului peste hotare este mai eficientă şi, aş zice, mai uşoară datorită atitudinii pacientului faţă de propria sănătate şi managementului eficient, care asigură confortul profesional şi psihologic al medicului. Europenii sunt mai receptivi şi mai ascultători la sfatul medicului, respectă indicaţiile lui. Există o mai mare credibilitate şi responsabilitate reciprocă. În medicină domină exclusiv profesionalismul, şi nu politicul.

Şi la capitolul tehnologiilor cum stăm?

Desigur că ei au tehnologii mult mai avansate, care sunt în continuă înnoire. În Europa se înnoieşte totul o dată la 3-5 ani. Personalul este şi el în continuă perfecţionare şi instruire pentru aplicarea noilor tehnologii şi echipamente. Majoritatea spitalelor din Moldova au utilaje şi instrumentar vechi şi depăşit. Noi lucrăm cu ceea ce s-a procurat în anii ’70-’80. Pacienţii stau mai mulţi într-un salon, nu ajung asistenţi medicali, condiţiile sanitare lasă de dorit. Tehnica şi tehnologiile noi de care dispunem în Moldova sunt concentrate la Chişinău, la periferii totul este vechi. Şi nu toţi au posibilitatea de a se deplasa la Chişinău pentru investigaţii. 

Din câte ştim, Medpark corespunde standardelor internaţionale. 

Medpark a fost proiectat conform celor mai recente standarde internaţionale pentru instituţiile medicale. Totul, de la recepţie, săli de operaţie, laboratoare până la serviciile auxiliare, este informatizat şi dotat pentru a asigura confortul pacientului, medicului şi pentru a respecta rigorile aseptice. 

La Medpark fiecare pacient are salon separat cu toate condiţiile necesare, TV, acces internet Wi-Fi, alături de pat sunt toate blocurile necesare, oxigen, vacuum, electricitate, un bloc sanitar separat. Condiţiile apropiate de cele hoteliere sau de casă protejează pacientul nostru de sindromul disconfortului din spitalele publice. 

Aici este utilaj, instrumentar şi echipamente de ultimă generaţie, ceea ce ne permite să practicăm o medicină modernă. Blocul de operaţii are condiţii de sterilitate foarte bune, sistemul de ventilare din saloane asigură aer curat, steril, astfel încât pacienţii se refac mai repede, nu se infectează rănile, nu se desfac suturile. În plus, folosim toate consumabilele de cea mai bună calitate, pentru că inima cetăţenilor din Moldova nu se deosebeşte cu nimic de inima Europenilor, Americanilor şi merită acelaşi tratament. Cu toate acestea, preţurile la Medpark nu sunt chiar atât de mari pe cât se vehiculează. În Europa o operaţie pe cord costă de la 30.000 de euro, la noi preţul e de aproximativ 5.000 de euro, o parte din această sumă fiind acoperită de Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

Ce fel de operaţii se pot face la Medpark? Există intervenţii care nu se fac aici?

Echipa de medici şi dotarea de care dispunem ne permit să realizăm, practic, toate operaţiile care se fac în lume. Avem posibilitatea tehnică să facem şi transplanturi, doar că acest program este încă în faza incipientă de organizare. Sunt unele cazuri de excepţie, patologii foarte rare, care se operează în centre dedicate, pentru că acolo există mai multă experienţă. Aşa se întâmplă şi în Europa. Dar astfel de cazuri sunt foarte rare, câteva pe an. 

Care a fost cea mai dificilă operaţie pe care aţi executat-o?

Toate operaţiile sunt dificile. La fiecare operaţie merg cu o concentrare maximă, pentru că este vorba de un om viu, care suferă. Desigur că există operaţii foarte dificile, s-a întâmplat să dureze 16-20 de ore o intervenţie. Am avut cazuri grave de rupturi de aortă, anevrisme de ventricul ş.a.

Dle Batrînac, sunteţi specializat pe o anumită categorie de pacienţi?

Eu am avut oportunitatea să lucrez în mai multe centre din lume şi am acumulat experienţă în diferite situaţii, aşa că acum pot spune că sunt un cardio-chirurg universal. Operez pacienţi cu orice tip de maladie cardio-vasculară, bărbaţi şi femei de orice vârstă, cu excepţia copiilor nou-născuţi şi cu vârsta de până la un an cu vicii congenitale complexe. 

Care sunt consecinţele unei intervenţii cardiovasculare?

După o operaţie reuşită, pacientul care s-a adresat la timp şi a respectat indicaţiile medicului uită că a avut probleme cu inima. Rezultatul intervenţiei chirurgicale depinde, în mare măsură, de vechimea bolii. Cu cât pacientul se adresează mai repede la medic, cu atât rezultatul va fi mai bun şi recuperarea mai scurtă. Consecinţe postoperatorii posibile pot fi deficienţe neurologice, pulmonare, renale. Scopul nostru e să tratăm pacientul, să-i îmbunătăţim calitatea vieţii şi implicit să reducem costurile sociale. În final doresc tuturor oamenilor o inimă bună şi sănătoasă! 

Sursa: www.vipmagazin.md